pur si simplu

Curatenie de primavara cu schimbari majore

In Carti on 13/03/2011 at 16:38

Am venit momentul sa imbunatatesc blogurile si sa inlesnesc comunicarea cu voi, atat de importanta pentru mine. De azi inainte veti gasi toate textele vechi si pe cele noi la http://pursisimplu.net/. Sper ca aceasta mutare sa faca textele mai usor si mai rapid de parcurs si sa imbunatateasca fotografiile. Nu in ultimul rand aceasta mutare va marca o noua etapa in viata mea: voi dedica mai mult timp scrisului. Sper ca aceste schimbari sa ne apropie si mai mult si sa va aduca si voua si mie momente de fericire si conversatii interesante care sa ne aline setea de cunoastere si pe cea de comunicare. Astept comentariile voastre la noua adresa (de astazi nu voi mai raspunde aici). Tot acolo puteti sa va reinnoiti abonamentele.

Andra

Prezentele materiale sunt protejate de drepturile de autor conform Legii 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe. Orice încercare de preluare a articolelor si fotografiilor se va face NUMAI cu acordul autoarei si cu condiţia citării permanente a link-ului : pursisimplu net.

10.000 de ore si succesul lui Bill Gates

In Literatura on 24/06/2010 at 13:25

Pentru Gladwell este clar: ca sa ajungi mare, celebru, cel mai bun in domeniul tau, bogat, de succes trebuie sa studiezi intens domeniul in care vrei sa te afirmi. Cat de intens? Vreo 10.000 de ore de studiu. Atat de intens!

“Outliers - The Story of Success” de Malcolm Gladwell

“Outliers - The Story of Success” de Malcolm Gladwell

La o prima vedere cartea lui Gladwell nu spune nimic nou. Este ceva ce nu stiam de mici? Sigur toata acea morala sanatoasa a copilariei este pusa la incercare de exemple recente care arata clar ca succesul nu este egal cu munca. Sunt aproape convinsa ca daca cei ce sunt astazi oameni de succes in Romania ar fi studiat 10.000 de ore acum ar fi muritori de foame.

Dar, dupa cate se pare, bietul Malcolm Gladwell nu a fost in Romania. Insa in cartea lui vorbeste despre un roman de succes, un emigrant care ajuns la New York si a muncit ca vanzator. El a avut 10 nepoti: sase au ajuns medici, trei au ajuns avocati si unul a ajuns psiholog. Succesul nepotilor s-a datorat bunicului care si-a rupt spatele in magazin ca sa isi trimita copiii la scoala si viitorilor parinti care au perpetuat exemplul bunicului si si-au trimis copiii la scoli bune. A fost nevoie de doua generatii! Cine mai are rabdare astazi?  

Asadar circumstantele sunt dupa Gladwell esentiale. Studiul este vital iar circumstantele sunt esentiale, iar daca cele doua conditii sunt indeplinite ajungem ca Bill Gates. 

In carte Gladwell explica succesul lui Gates prin faptul ca, spre deosebire de restul adolescentilor americani din generatia sa,  in 1968, pe cand avea numai 13 ani, Gates a putut folosi liber computerul scolii. Ca orice adolescent Gates a petrecut mai mult timp decat ar fi fost sanatos in fata computerului. Asa crede Gladwell ca a reusit seful de mai tarziu al Microsoft sa adune cele 10.000 de ore. 

In “Outliers – The Story of Success” Malcolm Gladwell mai vorbeste si despre cultul pentru munca devenit amprenta genetica la unele popoare care ajuta atat de mult fiecare generatie sa o depaseasca pe cea anterioara. 

Gladwell vorbeste despre culturile de orez din China, despre faptul ca spre deosebire de agricultura europeana unde pamantul are nevoie de o pauza, unde exista rotatia culturilor, in China culturile de orez sunt cu atat mai productive cu cat sunt mai des exploatate. Bietul taran chinez nu prea are vreme de pierdut.

Gladwell crede ca acest cult al muncii este transmis copiilor si asta explica, in parte, succesul studentilor chinezi in universitatile americane. Succesul studentilor chinezi in matematica este explicat de autor si prin ceea ce el numeste un sistem numeric mai simplu decat cel folosit de noi.  

Dar ce inseamna 10.000 de ore de studiu? 20 de ore de munca pe saptamana timp de 10 ani. Acum mai doreste cineva sa ajunga ca Bill Gates?

Dracula is Dead. So what?

In Carti de calatorie, Carti despre Romania on 08/06/2010 at 13:21

„Dracula is Dead: How Romanians Survived Communism, Ended It, and Emerged since 1989 as the New Italy” este o carte scrisa de fostul ambasador al Statelor Unite ale Americii la Bucuresti intre 1998 si 2001, Jim Rosapepe, si de sotia sa, jurnalista Sheilah Kast.

Dracula Is Dead: How Romanians Survived Communism, Ended It, and Emerged Since 1989 As the New Italy de Sheilah Kast si Jim Rosapepe

Dracula Is Dead: How Romanians Survived Communism, Ended It, and Emerged Since 1989 As the New Italy de Sheilah Kast si Jim Rosapepe

Este o carte de amintiri, de impresii de calatorie in Romania dar, in acelasi timp, o carte de analiza politica si reportaj.

In esenta cartea incearca ca vada adevarata Romanie dincolo de clisee (Dracula, orfani, dictatura, comunism) de aici si titlul „Dracula is Dead” („Dracula e mort”).

Este clar ca o singura carte nu va schimba mentalitati si clisee.

Insa acest volum este primul care arunca o privire indulgenta si plina de empatie asupra Romaniei si din acest motiv este o carte in care tara si oamenii ei sunt reflectati de o maniera pozitia.

Pentru straini cartea este interesanta pentru ca vorbeste despre romani, tara si obiceurile lor iar pentru romani este interesanta pentru ca pot vedea Romania prin ochii unor straini si pot afla detalii interesante si inedite despre ei si oamenii politici din tara lor.

Dar sa o luam pe rand. Strainii vor afla ca tara are o istorie lunga si interesanta, o cultura fascinanta, ca romanii sunt educati, stiu cel putin doua limbi straini, sunt ortodocsi, sunt foarte primitori, generatiile mai in varsta de barbati saruta mainile femeilor in semn de respect, ca numarul absolventilor specializati in software este mai mare in Romania decat in Statele Unite, ca in Romania poti intalni o chelnerita care il citeaza pe Aristotel, ca romanii i-au asteptat pe americani 60 de ani, ca romanii beau tuica si ca sunt primii care sa isi vorbeasca de rau tara etc.

Romanii vor afla cu surprindere ca: “Twenty years later, Romania is a thriving democracy, an economic success, and a member of NATO and the European Union.”

Despre patriarhul Teoctist autorii scriu: “Five years after the Revolution, he told an interviewer “God permitted Communism so that it could be conquered by faith”.” (Pagina 36)

Nici Dallas mania nu scapa observatiei fostului ambasador american si sotiei sale: [Larry] Hagman told an interviewer later that as soon as he got off the plane, „Somebody rushed up to me with tears in his eyes saying, ‘J.R., you saved our country!’ ” Hagman said he was told that the Ceausescu regime aired Dallas to show how corrupt America was, but Romanians saw all the glamour and asked, „Why don’t we have that?” He relished the idea that J.R. Ewing helped lay the groundwork for the Romanian Revolution of 1989. (Pagina 291)

Iar despre sarbatoarea nationala americana petrecuta la Bucuresti: ”There is nothing that compares with celebrating the Fourth of July with a bunch of people who have lived through fascism and Communism, and are now paying attention as if the declaration of your democracy holds some special meaning for the development of their democracy.” (Pagina 266)

Sunt multe alte relatari interesante in carte. Una dintre cele mai jenante este poate cea in care Radu Vasile, premier la acea vreme, il invita pe ambasadorul Statelor Unite la el acasa sa vada impreuna un meci si sa manance  ceva. Bietul ambasador ! Nu va spun mai mult va las sa descoperiti singuri.

Romania a facut multe progrese si este cert ca traind in tara nu poti vedea si percepe uriasa transformare suferita in ultimii 20 de ani (o perioada relativ scurta). Poate ingrijoratoare pentru unii sa fie comparatia pe care Rosapepe si sotia sa o fac intre Romania si Italia. Avand in vedere viata politica furtunoasa, coruptia care macina societatea italiana, comparatia nu pare a fi de bun augur.

Cartea este interesanta, dar nu a produs si cu siguranta nu va produce nici o mare transformare in felul in care Romania este perceputa de straini sau romani. Nici literatura nu are prea multe de castigat in urma publicarii acestei carti. Insa sunt foarte putine carti pe care as spune ca nu trebuie sa le citim.